Despre cuiburi si alte aberatii

Acum cateva zile am reusit sa ajung la o comuniune cu processing.
Nu este o teorie mult prea grea.

Processing, cum prea bine se stie, se bazeaza pe java. El reprezinta practic un fel de java--, simplificand multe lucruri in detrimentul usability-ului.
Folosind un pic de Eclipse si investigand unele librarii, plus the painstaking job de a dezvolta un particle system in sus-numitul IDE, reusit-am a intelege modul de functionare.
Toate clasele separate din p5 sunt nested classes ale clasei mari (programul/sketch-ul tau). Nu are rost sa renunti la acesta manifestare a codului in p5: este o scurtatura demna, ce nu ingreuneaza decat in unele cazuri exceptionale intreaga poveste a programarii.

So, dump Eclipse. Doar daca vrei sa dezvolti librarii pentru p5 are rost sa intrii in el... altfel mediul de programare oferit este mai mult decat suficient.
Poate dezvoltarea de aplicatii in OpenGL, folosind JOGL sa fie the next step? Dar atunci de ce nu am trece direct in c++?
Si, in final, este nevoie de atata adancime pentru a crea generative toys/computational design?